Funcţiile sistemului de calcul

Funcţii : - operaţii de de prelucrare a informaţiilor şi controlul comunicaţiilor ;
- operaţii de citire/scriere de informaţii din/în memoria principală;
- operaţii de coordonare şi control pentru dispozitivele I/O.
Componente: - componenta de memorare (memoria internă- M); realizează memorarea
datelor (D), instrucţiunilor ( programelor- P), rezultatelor intermediare
de lucru-L), rezultatelor finale (R);
- componenta de execuţie ( unitatea aritmetico-logică - Ual); realizează
calcule aritmetice şi logice cunoscute din matematică;
-componenta de comandă - control ( Ucc) ; realizează prelucrarea
ordonată a instrucţiunilor programelor şi coordonează funcţionarea
celorlalte componente, inclusiv a dispozitivelor I/O.
Performanţă: Orice sistem de calcul are puterea de procesare funcţie de memoria internă şi de microprocesorul (P) cu care este înzestrat, acesta fiind constituit din unitatea de comandă-control (Ucc) şi unitatea de execuţie(Ual).
Modul de funcţionare : calculatoarele actuale sunt construite pe baza modelului unui calculator de tip John von Neumann, şi anume, un calculator are ca sarcină principală execuţia programelor utilizatorilor; pentru a fi executat pe calculator, un program trebuie să se afle într-o anumită stare, numită executabilă, stare obţinuta din instrucţiunile sursă (enunţuri conform sintaxei şi semanticei unui limbaj de programare) ale programului stocate în memoria externă de tip hard disk (HD), floppy disk (FD) sau compact disk (CD); instrucţiunile sunt executate secvenţial, adică pas cu pas, şi folosind memoria internă prin intermediul aşa-numitelor variabile definite conform structurilor de date oferite de limbajul de programare, au ca efect realizarea de operaţii conform unei logici. Aceasta logică a fost implementată în instrucţiuni în conformitate cu raţionamentul pentru rezolvarea unei anumite probleme;
Prin intermediul compilatorului limbajului de programare, instrucţiunile sursă ale programului sunt analizate sintactic şi semantic şi sunt transformate în aşa-numita formă obiect a programului, care mai departe va fi convertită în forma executabilă, formă ce este memorată în memoria internă, atunci când se doreste lansarea în execuţie a programului.
Lansarea în execuţie a unui program se face prin intermediul sistemului de operare şi prin realizarea funcţiilor UC, astfel:
forma executabilă a instrucţiunilor este stocată în memoria internă M;
- conform cerinţelor programului, prin intermediul dispozitivelor de intrare(I), datele de intrare sunt stocate în memoria internă la comanda Ucc;
- prin comanda Ucc, instrucţiunile stocate în memorie sunt prelucrate şi se dă - comanda Ual pentru a prelua datele stocate în M în vederea realizării de calcule aritmetice şi logice;
- prin operaţiile executate de Ual se obţin rezultate intermediare ce sunt temporar stocate în M pentru ca ulterior să fie utilizate în scopul obtţnerii rezultatelor finale ce vor fi socate in M ;
- prin comanda Ucc, rezultatele finale stocate în M vor fi transmite dispozitivelor de ieţire (O).